Înapoi la blog

Cum lucrezi cu freza ca să îți fie parteneră ani buni

Cele mai frecvente 5 greșeli de folosire a frezei: capete strâmbe (microvibrații), fixare prea adâncă, căderi ale piesei de mână, lipsa aspirației, priza greșită. Sfaturi practice direct din salonul de unghii.

Cum lucrezi cu freza ca să îți fie parteneră ani buni

Introducere

Freza este o parteneră importantă de birou în munca tehnicienei de unghii: de încredere, precisă și mereu gata de lucru. Ca orice instrument folosit zilnic, are nevoie și ea de o abordare potrivită și de grijă. Merită deci să știi ce îi influențează în practică durata de viață și cum niște obiceiuri mărunte de la lucru pot decide cât timp îți va sluji fără probleme.

În munca de zi cu zi te obișnuiești ușor cu anumite mișcări sau moduri de a lucra cu freza. Aparent nimic grav, până când începe să „se întâmple” ceva. Uneori sunt fleacuri, care pe termen mai lung pot afecta treptat funcționarea aparatului și precizia lui. Ce îți arătăm mai jos vine direct din experiența noastră de salon: de ani buni avem un salon de unghii în care lucrează mai multe tehniciene. Completăm această experiență cu ce vedem din partea magazinului, unde am vândut deja sute de aparate și observăm ce probleme întâmpină cel mai des utilizatoarele.

1. Capete de freză strâmbe sau uzate

  • capetele căzute pe jos, decalibrate sau de calitate slabă, dintr-o sursă nesigură, produc microvibrații
  • vibrațiile pot fi imperceptibile pentru tine, dar freza le „simte” întotdeauna
  • rezultatul? Distrugerea rapidă a rulmenților, uneori în câteva săptămâni

De multe ori se dovedește că în trusa de instrumente sunt câteva capete care, privite mai atent, se văd strâmbe. Important: un astfel de cap nu se manifestă la orice turație. La viteză mică poate lucra perfect stabil, în schimb la turații mai mari începe să producă vibrații care solicită mecanismul frezei. Dacă lucrezi mai ales la viteze mici, e ușor să treci cu vederea problema și să crezi că totul este în regulă.

Un exemplu din practică: o clientă, la sugestia noastră, și-a verificat atent toate capetele de freză, vreo zece, poate chiar câteva zeci de bucăți. S-a dovedit că trei sau patru dintre ele erau strâmbe și, mai rău, tocmai cu acelea lucra cel mai des. Ca urmare, durata de viață a frezei ei s-a scurtat considerabil, deși aparent totul părea în ordine.

Ca să dăm un exemplu din auto: la mașini roțile se echilibrează, ca să nu apară efectul de bătaie și ca să nu se strice rulmenții.

Pentru comparație

La 100 km/h, roțile unei mașini obișnuite fac sub o mie de rotații pe minut. În schimb, capul unei freze lucrează chiar și de 35 de ori mai repede. Asta arată ce forțe uriașe acționează asupra rulmenților ei și cât de importante sunt fixarea corectă și calitatea capetelor folosite.

2. Fixarea capului și potrivirea vitezei cu diametrul

  • tija împinsă prea adânc sau fixată neatent
  • apăsare prea puternică în loc de lucrul după regula: turație mare = forță de apăsare mică
  • factorii de mai sus pot deforma capul, pot suprasolicita capul de prindere și pot uza rulmenții mai repede
  • dacă diametrul tijei capului este mai mare decât cel prevăzut de producătorul frezei, mandrina nu se închide corect, ceea ce duce la jocuri și solicitări suplimentare

Este important ca capetele de freză să fie potrivite cu aparatul, adică să îndeplinească cerințele stabilite de producătorul frezei. Un cap nu înseamnă doar partea activă, ci și tija, iar aceasta poate fi diferită. Există norme concrete (de exemplu pentru freza SNG: ISO 7785-2 Type 2), care stabilesc dimensiunile și toleranțele tijelor (adică ale părții din cap care intră în mandrina frezei). Diferențele pot părea mici, dar în practică au o mare importanță pentru stabilitatea și siguranța lucrului. De exemplu, o tijă cu diametru prea mare face ca mandrina să nu se închidă complet, iar lucrul în această stare distruge rulmenții.

La frezele cosmetice se folosesc cel mai des tije cu dimensiunea:

  • 2,35 mm (3/32 țoli), standardul cel mai popular, definit tocmai de ISO 7785-2 Type 2

Contează și adâncimea de fixare a capului. Se recomandă ca tija să fie împinsă în mandrină pe o adâncime de 27-30 mm. Cu cât rămâne descoperită o parte mai mare a capului, cu atât acționează mai puternic asupra lui forța centrifugă, iar asta crește riscul de deformare a tijei. În practică asta înseamnă că, dacă un cap este scos prea mult afară, lucrează la turații mari și este în același timp apăsat cu forță, în timp se poate pur și simplu îndoi ușor.

Schema de fixare a capului de freză

Sursa: manualul de utilizare al frezei SNG (Gurgul Investment sp. z o.o.)

O astfel de deformare nu doar solicită rulmenții, ci poate duce și la deformarea mandrinei din capul de prindere. Merită deci să fii atentă ca un cap să fie fixat stabil, dar nu forțat, și ca lungimea și turația lui să fie potrivite cu recomandările producătorului. La capetele mari sau la cele cu diametru mai mare trebuie să fii deosebit de atentă: o viteză și o apăsare prea mari pot nu doar să scurteze durata de viață a frezei, ci pot crea și un risc inutil de deteriorare a instrumentului.

Pentru freza SNG îți arătăm mai jos un tabel practic, cu turațiile sugerate pentru diverse tipuri de capete.

Tabelul turațiilor pentru freza SNG

Sursa: manualul de utilizare al frezei SNG (Gurgul Investment sp. z o.o.)

3. Căderile piesei de mână și ale capetelor

  • chiar și o cădere ușoară a piesei de mână sau a capetelor poate duce la o mică dezaxare
  • la turații mari asta se manifestă prin bătăi, pe care uneori tehniciana nu le simte, dar freza da
  • este încă un factor care grăbește defectarea rulmenților

4. Lipsa aspirației de praf și a curățării frezei

  • praful care apare la prelucrarea unghiilor este tras înăuntru de freză
  • se adună în capul de prindere
  • împreună cu umezeala formează un depozit dur, care poate împiedica închiderea corectă a mandrinei, iar, după cum știm, o mandrină deschisă plus o viteză mare distrug rulmenții
  • efectul: o solicitare mai mare a mecanismului și o uzură mai rapidă a rulmenților

5. Priza greșită a frezei

  • unele tehniciene au obiceiul de a răsuci ușor piesa de mână în timpul lucrului, ceea ce deschide puțin mandrina
  • pe termen scurt nu se vede, dar la un lucru îndelungat acest obicei uzează rulmenții mai repede

Cum prelungești viața frezei?

  • folosește capete de freză din surse verificate și potrivite aparatului tău
  • verifică regulat starea capetelor, iar după o cădere cel mai bine este să le elimini imediat
  • fixează corect capul în mandrină, nu îl împinge „cu forța” până la capăt
  • lucrează ușor, o turație mare cere o apăsare mai mică
  • ai grijă de igienă, folosește un aspirator de praf
  • evită căderile piesei de mână și ale accesoriilor

Pe scurt

Freza este o investiție pe ani buni, dar numai atunci când ai grijă de ea conștient. În majoritatea cazurilor, uzura rapidă a rulmenților nu vine din defectele aparatului, ci din mici greșeli de folosire. Și e de ajuns puțină atenție ca freza ta să meargă silențios, stabil și fără defecte multe sezoane la rând.

Articole similare

Cum pregătești o pensulă nouă de gel înainte de prima utilizare? Cum pregătești o pensulă nouă de gel înainte de prima utilizare? Citește mai mult Cum alegi topul perfect pentru lucrarea ta? Comparație între toate topurile Excellent PRO Cum alegi topul perfect pentru lucrarea ta? Comparație între toate topurile Excellent PRO Citește mai mult Cum faci un ombre perfect cu buretele? Ghid practic cu Master Art Cum faci un ombre perfect cu buretele? Ghid practic cu Master Art Citește mai mult